Proprietati CO2


Codurile de identificare in diferite industrii sunt:

CAS Number (Chemical Abstracts Service) : 124-38-9
UN Number (identificare in industria transporturilor)
UN1013 (stare gazoasa)
UN2187 (stare lichida)
UN1845 (stare solida)
E290 – identificare in industria alimentara
In functie de temperatura si presiune se poata gasi in stare de gaz, lichid sau solid. La temperatura si presiune standard se gaseste sub forma de gaz, fiind incolor, cu un miros usor iritant si mai greu decat aerul. Dioxidul de carbon (CO2) ingheata la -78.5 ° C, formand zapada carbonica. Prin comprimare se transforma in dioxid de carbon solid, cunoscut sub numele de gheata carbonica.

PARAMETRU
SPECIFICATIE
Formula chimica CO2 (O=C=O)
Forma moleculara liniara
Masa molara 44.01 g /mol (masa exacta: 43.989829244 g/mol)
Aspect gaz – incolor, inodor la concentratii mici (la concentratii mai mari are un miros usor intepator, acid)
solid – culoare alba translucida
Densitate 1.562 g / ml (solid la 1 atm si -78.5 ° C)
0.770 g / ml (lichid la 56 atm si 20 ° C)
1.977 g / L (gaz la 1 atm si 0 ° C)
Punct de topire -78 ° C, 194.7 K (transforma CO2 direct din stare solida in stare gazoasa prin sublimare sau din stare gazoasa la solida prin depunere)
Punct de fierbere -57 ° C, 216.6 K, (la 5.185 bari)
Solubilitate in apa 1.45 g/l (25° C si 100 Kpa)
Aciditate (pKa) 6.35, 10.33
Indicele de refractive (nD) 1.1120
Vascozitate (cP) 0.07 la -78° C
Punctul triplu: temperatura: -56.6 °C
presiune: 5.185 bar
Punctul critic: temperatura: 31 °C
presiune: 73.825 bar
densitate: 464 kg/m3

Obs: exista o forma speciala de dioxid de carbon (CO2) solid, Amorphous carbonia, numita si a-Carbonia sau a-CO2. A fost obtinuta pentru prima data in laborator in anul 2006, unde gheata carbonica a fost supusa la presiuni foarte mari (480 atm). Aceasta forma nu este stabila la presiuni obisnuite deorece dioxidul de carbon (CO2) revine rapid la starea normala.
Amestecuri de a-Carbonia si a-silica pot forma un material din sticla foarte rigida, stabila la temperatura camerei. Astfel de sticla poate servi pentru straturi de protectie, de exemplu in microelectronica. Descoperirea are implicaţii pentru astrofizica, deorece se considera ca interioarele planetelor foarte mari pot conţine dioxid de carbon solid amorf.